Emoții...emoții...emoții!!

Emoțiile mă cuprind și lacrimile stau mai, mai să curgă pe obrajii mei... Realizez scriind aceste rânduri că azi am făcut o faptă bună, am făcut un om să creadă în continoare în forțele proprii! Sunt mândră de mine și totodată sunt surprinsă ce pot face câteva cuvinte așternute într-un colț de blog, scrise din inimă pentru o inimă. 
Azi a fost o lecție de viață: Oameni buni, ieșiți din laptopul și biroul ponosit și vorbiți celor dragi din suflet. Nu ezitați s-o faceți pentru că veți avea doar de câștigat. Susutineti-va familia, prietenii și pe toți cei dragi numai așa vor avea puterea să meargă mai departe! 
  
Iar sentimentul de bine îți umple sufletul și nici n-ai făcut mare lucru, doar ai vorbit din suflet cu multă dragoste! 
  
Așadar, vorbiți din inimă! 

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Timpul a trecut...

Am un pic de timp liber și am văzut cu stupoare că ultima postare pe blog a fost 05 Aprilie... Cam de mult n-am mai scris nimic sau mai bine zis n-am mai simțit "nevoia" de a scrie...Nici acum nu sunt convinsă că e o nevoie ci pur și simplu îmi face plăcere să împărtășesc, pe scurt, cum mai arată viața mea :-). De când n-am mai scis s-au întâmplat foarte multe: am fost însărcinată, spitalizată și am doi copii frumoși și sănătoși acasă :-). Daaaaaaaaa, știu s-au întâmplat multe și mărunte. Dar așa mi-am dat seama ce mult înseamnă câteva luni amărâte și cât îți pot schimba nu numai prioritățile ci și perspectiva asupra vieții.. Profund... :-) Așa este, în luna februarie am aflat cu că sunt însărcinată, o maaaareee bucurie pentru mine și jumătatea mea. Ne-am bucurat foarte mult, ne doream de ceva vreme. După câteva săptămâni, după ce jumătatea a întrebat în față primei ecografii dacă ar putea fi doi, doamna doctor m-a șocat spunându-mi că am o sarcină gemelară...Ceea ce a fo
Citiți mai multe

Fetele cochetele

Imagine
Uneori mă întreb de ce noi femeile facem atâtea compromisuri când vine vorba de modul în care arătăm.  Când eram mai prin liceu eram convinsă că o facem pentru băieţi. Cu cât erai mai slabă, mai draguţă, cu cât purtai un decolteu mai mare şi veneai cu umerii goi, cu cât aveai picioare lungi şi fuste scurte cu atât baieţii din clasa a12a te aclamau şi se uitau după tine pe culoarele comuniste pe care defilai în pauză. Ţineai cure, te dădeai cu toate cremele pământului făcute de bunica ca să-ţi dispară coşurile, te vopseai pe ascuns să nu te prindă tata, iar geanta/ghiozdanul tău era plină/plin cu farduri şi creme demachiante, pentru că evident nu te puteai machia acasă şi nici nu puteai veni machiată la tata acasă, aşa că te machiai şi demachiai în lift, pe stradă, în tramvai. Hai că vă sună cunoscut :-).  Iar când un baiat drăguţ pe care îl plăceai îţi propunea să mergeţi împreună la balul bobocilor nu mai ştiai cum să-i convingi pe părinţi, mai ales pe tata, să te lase până m
Citiți mai multe

Am fost copilot de raliu!

Imagine
Ei bine aşa cum descrie şi titlul postului, am fost copilot de raliu :-). Pentru 5 minute pe circuitul de la Ciolpani, pe traseu de macadam, am trăit o experienţă cât se poate de interesantă. Am fost copilot pentru echipa Napoca Rally Acadamy, într-un Mitsubishi Evo. Şi am avut plăcerea sa fiu în dreapta pilotului Bogdan Marişca (care este şi un om extraordinar). Experienţa este senzaţională, curbe cu 60 la oră în derapaj cu frâna de mână, praf în spate, tot tacâmul :-), eu toată un zâmbet. Dar supriza am avut-o când m-am văzut pe filmuleţ, faţa mea exprima totul. Faţă de copil care are cea mai "mişto" jucărie şi nimeni şi nimic nu-i poate distrage atenţia. Vă rog sa analizaţi cu atenţie poza: Mitsubishi Evo de raliu: Aşadar, dacă aveţi ocazia n-o rataţi!
Citiți mai multe