Postări

Complicat!

Mda...este complicat...cred ca dupa o anumita varsta devine complicat...cred ca ne este foarte greu sa ne gasim echilibru; copii, sot, parinti cu ale lor probleme, munca, cariera, casa, prieteni, falsi prieteni,  prietenii copiilor, parintii prietenilor copiilor, vacante, bani, astea doar asa la o "aruncatura de bat", sa nu mai vorbesc de faptul ca trebuie sa te ingrijesti: sa te speli, coafat, unghii, epilat, vopsit, pensat, etc.. Si evident ca nu mai ai timp de hobbyuri, sport sau alte activitati care ar putea sa te relaxeze, sa te scoata din agitatia unei zi pline.  Nu cred in faptul ca "era mai bine la 20 de ani", la 20 de ani nu puteam sa fac ce fac acum, numai o super femeie de 35 de ani poate :))). Asadar, 10 minute pe eliptica azi!

Rabdarea, mostenirea poporului roman?!

Am aceasta dilema, de ce poporul roman este lipsit de rabdare?! Suntem mai tot timpul nervosi, incruntati si lipsiti de viata. Cei din jurul nostru au mai multe decat avem noi, sunt mai fericiti si se descurca mai bine. Au copii mai frumosi, mai destepti si mai cuminti, au job-uri mult mai interesante si castiga mult mai multi bani. Au case mai mari si mai frumoase, si mult mai mult timp liber. Si lipsa de rabdare vine din aceasta nervozitate... ni se cuvine mai mult si iata cate lucruri facem noi si nu suntem raspaltiti... De ce nu putem fii pur si simplu impacati, multumiti cu ceea ce avem, sa ne bucuram ca suntem sanatosi...sa ne bucuram ca e soare afara sau ca ninge... Evident ca trebuie sa tindem la cat mai sus, dar fara aceasta invidie mostenita... Cred ca este o mostenire a acestui popor si cred ca mai avem nevoie de 2 generatii de oameni care sa mearga la terapie ca sa fim si noi oameni "normali"... Tot ce-mi doresc este sa fac tot posibilul sa diminuez aceasta

Ianuarie 2017

Sunetm in luna Ianuarie 2017 si am decis sa acord, din nou, o atentie sporita scrisului pentru ca 1. am mai mult timp, 2. imi face bine :). Si foarte important, oricat de mult am sustinut scrisul cu diacritice, mi se pare time consuming si voi renunta la acest obicei! Asadar, sa scriem! PS: Un an fabulos sa avem!

Oameni si amprente

În acest moment citesc cartea Andreei Esca. Da, o citesc pentru că o stimez foarte mult, stimez femeia Andreea Esca, stimez omul de media, stimez prezentatorul de știri, stimez capacitatea ei de a-și păstra echilibrul, stimez jurnalistul, familistul, cum își crește copiii, iar lista ar putea continua ... o femeie puternică care a reușit să-și păstreze integritatea... Mă rog, nu despre asta aș dori să vorbesc în acest post, ci cum spune ea că fiecare persoană cu care interacționezi lasă o amprenta în viață noastră și de multe ori în formarea noastră că adult și nu numai.     Într-una din povestiri își aducea aminte de bunici și de momentele speciale trăite în vacanțe. Asta m-a dus și pe mine cu gândul la copilărie și am început să-mi aduc aminte de vacanțele mele la Rm. Sărat, jud Buzău, alături de mamaia și tataia...mirosul trandafirilor din grădina din față...hortensiile multicolore care îmbrăcau gardul vecin (drept urmare buchetul meu de mireasa a continut si hortensii..)...dulc

Feminin...nu e ecelași lucru pentru toți. Punct.

Imagine
Am fost acum câteva zile la un eveniment dedicat femeilor și a celor care activează în zona fashion. Având în vedere că era un eveniment la care vin destul de multe persoane din această zonă mai cu "ștaif", am zis să mă îmbrac mai perezentabil sau cum ar spune unii și alții mai "fashion" :-). Am "tras" o rochița pe mine, un sacou și evident nelipsiții balerini. Ei bine pe cât m-am "pregătit" eu, pe atât de puțină lume era "fashion". Dar asta m-a interesat mai puțin, nu pun accent pe tendințe în modă, ci pe articole vestimentare care ți se potrivesc, cu care îți stau bine și care scot în evidența ce ai tu mai de preț. Dar nu asta m-a frapat, ci lipsa de feminitate a numitor persoane "publice" care activează în această zonă. Evident când spun lipsă de feminitate, mă refer la viziunea mea asupra feminității. Iar viziunea mea poate fi foarte diferită de a altora, a fost și este evident în fiecare zi cănd ma duc la muncă.

Emoții...emoții...emoții!!

Emoțiile mă cuprind și lacrimile stau mai, mai să curgă pe obrajii mei... Realizez scriind aceste rânduri că azi am făcut o faptă bună, am făcut un om să creadă în continoare în forțele proprii! Sunt mândră de mine și totodată sunt surprinsă ce pot face câteva cuvinte așternute într-un colț de blog, scrise din inimă pentru o inimă.  Azi a fost o lecție de viață: Oameni buni, ieșiți din laptopul și biroul ponosit și vorbiți celor dragi din suflet. Nu ezitați s-o faceți pentru că veți avea doar de câștigat. Susutineti-va familia, prietenii și pe toți cei dragi numai așa vor avea puterea să meargă mai departe!     Iar sentimentul de bine îți umple sufletul și nici n-ai făcut mare lucru, doar ai vorbit din suflet cu multă dragoste!     Așadar, vorbiți din inimă! 

Echilibru și înțelepciune

Asta mi-a urat una dintre cele mai bune prietene de ziua mea de 30 de ani. Și sincer am nevoie de mult echilibru, multă înțelepciune și multă înțelegere. Când ai doi pitici de aceeași vârstă care fiecare vrea altceva în același timp, când ești obosită și nedormită ai nevoie de toate cele trei enumerate mai sus.     Când numai tu faci toată treabă și când tu le faci cel mai bine și când tu depui cel mai mare efort...ia 10 minute pauză, respiră adânc și mai gândește-te încă o data...e doar o impresie... Și el și bunica și bona fac lucruri la fel de bine ca tine. Dacă nu o fac în același mod cum îl faci tu, nu înseamnă că îl fac prost, ci pur și simplu altfel...      Așa că am nevoie de echilibru, înțelepciune și înțelegere!      Așadar, hai să căutăm cu toții echilibrul!